Vis ciudat

Se trezeste inchisa intr-un borcan,dar intr-unul taiat parca in cristal de stanca.Nu stie cine este,ce cauta,cum a ajuns.In cele din urma vede o usa,o deschide si pleaca pe un drum de munte.
Se apropie de o haita de lupi si e prea tarziu ca sa mai dea inapoi.Dar...se aude un glas trist ce ii spune:Nu-ti fie teama!El te va ajuta!" Nu intelege...care el?Se apleaca si ia o piatra,in speranta ca lupii se vor speria si vor fugi,dar...cand se uita in jur...e altundeva.Se uita atent la piatra...erau inscriptionate literele:CREDE.
Merge mai departe.Pe aripi de cuvinte apare chipul lui...E atat de frumos,e atat de perfect...Simte cum fata ii e inundata de lacrimile reci.Dar de ce plange?!Vrea sa opreasca pentru o clipa timpul,dar imaginea dispare brusc.Simte un miros ciudat...se intoarce:erau aburii care formau un nou cuvant:IUBESTE.
Isi lasa pasii usor purtati si ajunge intr-un loc pustiu,intunecat...Pe un tablou,apare iarasi imaginea lui,dar de data asta plangand.Se apropie,o atinge si mintea ii e fulgerata de un gand.Si ea a plans...Atinge peretele si descifreaza niste litere SPERA.
Scuturata din negura timpului,si-a agatat sufletul de un nor sihastru si a privit dincolo de mari si tari...Zgomotul unei sticle sparte a trezit-o imediat.
Cuprinsa de frica,se gandeste la visul avut.Da...acum a inteles ce nu a inteles atunci.Erau doi tineri care se iubeau enorm,dar s-au despartit.Ea nu i-a mai dat niciun semn,s-a convins ca are nevoie de el si cand vroia sa-i spuna,el avea deja pe altcineva.
Dar ea continua sa creada in speranta iubirii...

Intrebari fara raspuns

Cum impaci un suflet care plange?Ce-i spui unui om in ochii caruia se citesc o disperare deplina,o renuntare totala si o durere implacabila?
Cum poti alina un suflet pentru care si fulgii de zapada par a fi morminte deschise?
Cand intregul univers moare in el,cand simte ca toate insingurarile din lume i se sparg in suflet si ca toti ingerii decad in privirea lui -atunci isi pune abisul capatai si se ingropa in durere...
Poate ca ar vrea doar ca cineva sa-l tina in brate,sa-l mangaie cand ii e frig,sa-l sarute cand ii e sete...cere prea mult?

In tine sta puterea

In tine sta puterea...
Poti sa-ti mai dai o sansa si sa fii fericita,sau sa astepti ca viata sa se scurga!
Sa te simti frumoasa si iubita sau sa duci o viata fara sens!
Sa-ti aduni toate puterile si sa lupti pentru idealurile tale!
Sa-ti pierzi orice urma de zambet de pe fata!
Sa-ti umpli mintea cu amintiri frumoase!
Sa zambesti mereu!
Sa iubesti viata asa cum e,cu zilele ei insorite si innorate,cu traznete si fulgere!

...

De ce te ascunzi intre ramuri de vise?
De ce nu indraznesti sa apari?
Te temi c-am sa te ascund in suflet?
Stiu ca odata si odata tot vei veni...

Integrare

Vreau sa scriu ceva.Poate ca renunt.Poate ca nu.Nu-mi gasesc locul nicaieri.
Intotdeauna simt nevoia sa trec dincolo de ceea ce gandesc si simt,pentru ca,oprindu-ma si limitandu-ma doar la ceea ce vad,nu pot aduce in lumina sensul unei simtiri.
Ma gandesc cateva clipe...rememorez si ma transpun iar si iar in amintire.Revin in ,,primordialul" meu la franturile care-mi sar in minte din cea mai delicata parte...din punctul in care am inceput sa traiesc cu adevarat,sa simt viata,sa gasesc in fiecare sfarsit un nou inceput,sa dezleg esenta aparentei,sa ma lupt cu mastile...
Totul se intoarce din nou la mine sau poate nu,poate doar acum am inceput sa constientizez ceea ce sunt pe cale sa pierd,sa dau uitarii fara nici un fel de regret si nu pentru ca asta intentionez si nici din nepasare,ci pentru ca ,,sangerez”,chinuindu-ma sa simt bucuria clipei de altadata...