vineri, 25 decembrie 2009

Iti multumesc!


Fluturasi de argint zboara pe aripile nevazute ale vantului...E rece...mi-e atat de frig...singuratatea e larga ca spiritul nostru...nu esti aici,langa mine sa ma tii in brate...sa-mi zici ca va veni iar soarele...Nu-ti mai simt spiritul ca altadata...ai devenit un chin al propriei minti...Ai plecat ieri...pleci si azi...vei pleca si maine...si ochii nostri se vor uita...mi-e dor!
Fibra gandului ma lasa sa tremur de dor,sa ma inec in propriile ganduri,sa ma ridic din cioburile antice,sa-mi recapat ochiii impaienjeniti de visare...
E Craciunul...am crezut,cred si voi crede intotdeauna in magia sarbatorilor...stiu, simt,vad asta...ca vei veni in dimineata viselor apuse si ma vei incalzi cu ardoarea sufletului tau,cu soaptele pierite-n vreme,cu bratele tale in care m-am pierdut de atatea ori.Vei veni,dragul meu,vei veni pentru ca te chem...si imi vei auzi strigatul de ajutor...
Nu te-am pierdut nicio clipa...de cand te am langa mine...de doua luni... am in mine un intreg aeroport de unde pleaca zambete.Doar mi-e teama sa nu fugi...sa fugi departe si sa ma tai in infinit...
Poate ca maine va fi mai bine...poate ca maine va alerga sa-l aduca pe ieri sa-mi tina de cald...poate ca maine te va striga disperat sa nu ma mai lasi singura nicio secunda...insa, stie foarte sigur ca...de cand ai aparut, am devenit cu totul si cu totul alta persoana,ce se bucura din lucruri minore,ce adoarme si se trezeste zambind,ce a invatat sa nu mai iubeasca amintirea,ci uitarea,sa traiasca prezentul,sa-si faca planuri de viitor alaturi de tine... A invatat sa te iubeasca...sa iubeasca ziua si noaptea...sa iubeasca frigul si caldura...sa iubeasca tot ce o inconjoara...
Pentru toate astea...iti multumesc din suflet!

2 comentarii: