vineri, 4 decembrie 2009

Cuvintele nu-si mai au rostul...

S-a pornit o ploaie rece si fina ce de-abia se vedea in baltoacele deja rasarite pe trotuarul gaurit de vreme.Nu vad nimic...sunt pierduta-n acest intuneric...te caut neincetat...
Te vad cum vii incet si ma cuprinzi in brate...ma saruti usor...ma privesti in ochi si-mi soptesti prin necuvinte raspunsul intrebarii sufletului meu...ma adori...te ador...ma placi...te plac...ma ai...te am...
Tu...raza mea de soare ce-mi luminezi calea amurgita...mai lasa-mi ochii tai sa ma priveasca...mai lasa-mi mainile tale sa le ating...mai stai o clipa si inc-o clipa...stai pentru eternitate.
Te astept sa vii...sa plutim dincolo de nori...sa ne ratacim in idei...sa ne regasim in noi...sa ne pierdem in infinit si dincolo de el...sa fim doar noi: TU si EU.
P.S Pentru ca mi-ai redat speranta zilei de maine,pentru ca am uitat ziua de ieri,pentru ca mi-ai adus bucuria de mult apusa,pentru ca zambesc in fiecare dimineata cand ma trezesc cu chipul tau in gand...pentru ca ma iubesti!

5 comentarii: